Bucureștiul va găzdui ÎN PREMIERĂ meciuri de la Campionatul European de fotbal din 2020

Bucureștiul va găzdui în premieră meciuri din cadrul Campionatului European de Fotbal din 2020, după ce în 2012, pe Arena Națională s-a disputat finala UEFA Europa League dintre Atletico Madrid și Athletic Bilbao.

Dacă echipa națională a României va reuși calificarea la CE din 2020, două dintre partidele tricolorilor din faza grupelor se vor disputa la București.

Niciuna din cele 13 țări alese prin vot de Comitetul Executiv al UEFA nu se va califica direct la Euro-2020. Toate reprezentativele din Europa vor fi împărțite în zece grupe de calificare, din care la turneul final vor merge ocupantele primelor două poziții. Alte patru selecționate vor obține biletele pentru Campionatul European prin intermediul Ligii Națiunilor, o nouă competiție UEFA care va debuta în toamna anului 2018.

Stadioanele care vor găzdui meciurile turneului final al Campionatului European din 2020

Azerbaidjan/Baku: Stadionul Olimpic (69.870 de locuri), stadion nou, lucrările vor fi terminate în 2015 – va găzdui un meci din sferturile de finală și trei din faza grupelor

Belgia/Bruxelles: Eurostadium (62.613 locuri), stadion nou, lucrările vor fi terminate în 2018 – va găzdui un meci din optimile de finală și trei din faza grupelor

Danemarca/Copenhaga: Stadionul Parken (38.190 de locuri), arenă construită în 1992 – va găzdui un meci din optimile de finală și trei din faza grupelor

Anglia/Londra: Stadionul Wembley (90.652 de locuri), arenă construită în 2007 – va găzdui semifinalele și finala

Germania/Munchen: Allianz Arena (70.067 de locuri), stadion construit în 2005 – va găzdui un meci din sferturile de finală și trei din faza grupelor

Ungaria/Budapesta: Stadionul Ferenc Pușkaș (68.156 de locuri), lucrările vor fi terminate în 2018 – va găzdui un meci din optimile de finală și trei din faza grupelor

Italia/Roma: Stadionul Olimpic (68.993 de locuri), arenă existentă care va fi supusă unor renovări majore până în 2017 – va găzdui un meci din sferturile de finală și trei din faza grupelor

Olanda/Amsterdam: Amsterdam ArenA (53.052 de locuri), arenă construită în 1996 – va găzdui un meci din optimile de finală și trei din faza grupelor

Irlanda/Dublin: Dublin Arena (51.711 de locuri), arenă construită în 2010 – va găzdui un meci din optimile de finală și trei din faza grupelor

România/București: Arena Națională (54.851 de locuri), stadion construit în 2011 – va găzdui un meci din optimile de finală și trei din faza grupelor

Rusia/Sankt Petersburg: Zenit Arena (61.251 de locuri), lucrările vor fi finalizate în 2016 – va găzdui un meci din sferturile de finală și trei din faza grupelor

Scoția/Glasgow: Hampden Park (51.472 de locuri), stadion care a fost renovat ultima oară în 2013 – va găzdui un meci din optimile de finală și trei din faza grupelor

Spania/Bilbao: Stadionul San Mames (53.289 de locuri), lucrările vor fi terminate în 2015 – va găzdui un meci din optimile de finală și trei din faza grupelor.

Problemele semnalate de UEFA pe care România trebuie să le rezolve

Găzduirea de către Capitală a patru meciuri din cadrul Campionatului European de Fotbal ar trebui să aducă beneficii pe termen lung României. Astfel, infrastructura rutieră va trebui îmbunătățită, mijloacele de transport în comun vor fi modificate, iar Naționa Arena va trece printr-un proces de modernizare.
Experții UEFA care au analizat candidatura Bucureștiului la EURO 2020 au semnalat mai multe probleme pe care România trebuie să le rezolve în următorii 6 ani, potrivit prosport.

Este vorba în primul rând de lipsa unei legături directe între aeroport și stadion.

„Aeroportul, centrul orașului și stadionul sunt mai degrabă slab legate între ele de liniile de autobuz, iar numărul acestora trebuie sporit în mod considerabil”, se arată în raportul UEFA. Totuși, principala problemă este dată de faptul că nu există o linie de metrou care să lege orașul de aeroport, iar în raport se arată faptul că „e în plan ca o nouă linie să fie construită pentru 2020″.

În acest moment, viitoarea Magistrală 6: Gara de Nord – Otopeni figurează pe site-ul Metrorex cu următoarea descriere:

– a fost angajată consultanță și se lucrează la revizuirea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic și a documentației de licitație pentru execuția lucrărilor de structură la stații și tunele
– se estimează că în partea a doua a anului în curs să fie lansată licitația pentru contractarea lucrărilor de structură la stații și tunele

Potrivit administratorului rețelei de metrou, citat de Ziarul Financiar, Magistrala 6 ar urma să fie pusă în funcțiune în 2017-2018, iar valoarea estimată a contractului va fi de 1,05 miliarde de euro, fără TVA. Problema derivă din faptul că mai multe voci politice, printre care și premierul Victor Ponta, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la eficiența unei astfel de rute. „Sigur că e o chestiune modernă să ai legătură de metrou cu aeroportul, orice capitală are chestia asta, dar problema e să ai și trafic, că, dacă n-ai trafic, ai băgat banii și nu-ți scoți nici banii de întreținere”, spunea Ramona Mănescu, ministrul Transporturilor la finalul lui 2013.

O autostradă care să lege România de Ungaria. În ceea ce privește infrastructura rutieră, specialiștii UEFA au apreciat că „Bucureștiul este suficient de bine conectat de toate destinațiile majore europene”. În acest moment doar pe 110 din cei 584 de kilometri ai A3 se circulă. Problema ar putea fi rezolvată, susțin surse din FRF, pentru că autoritățile statului au garantat faptul că Autostrada A3 va fi funcțională în întregime până în 2020 și va lega, astfel, Bucureștiul de granița cu Ungaria.

Pe de altă parte, și pe Național Arena e necesar să se facă modificări. Astfel, se va mări numărul de locuri de parcare și vor fi construite spații pentru sponsori.

Iorgulescu: Este numai meritul lui Mircea Sandu

Președintele LPF, Gino Iorgulescu, a declarat, vineri, agenției de presă MEDIAFAX, că desemnarea Bucureștiului să găzduiască trei meciuri din faza grupelor și unul din optimile de finală ale Campionatului European din 2020 este „numai” meritul fostului președinte al FRF, Mircea Sandu.

„Sunt foarte bucuros pentru această reușită. Faptul că Bucureștiul se află printre orașele care vor găzdui meciuri la Euro-2020 este numai meritul lui Mircea Sandu. El, din poziția pe care o ocupă în cadrul Comitetului Executiv al UEFA, a adus și finala Ligii Europa la București, el a făcut posibil împreună cu cei de la primărie să avem acum Arena Națională și tot el a făcut posibil și această desemnare pentru Euro-2020”, a spus Iorgulescu.

El speră ca actualul președinte al FRF, Răzvan Burleanu, să înțeleagă acum cât de important este ca Mircea Sandu să fie propus din nou de România pentru funcția de membru al Comitetului Executiv al UEFA la alegerile din 2015. „Probabil că acum își vor da seama și cei din actuala conducere a FRF că Mircea Sandu trebuie nominalizat din nou de către România pentru funcția de membru în Comitetul Executiv al UEFA și poate chiar pentru cea de vicepreședinte al UEFA. Pentru că în aceste funcții se ajunge foarte, foarte greu”, a adăugat șeful Ligii Profesioniste de Fotbal.

Gino Iorgulescu susține că „politicul” și „sportul” trebuie să facă eforturi comune în următorii ani pentru ca Bucureștiul să se ridice la nivelul celorlalte orașe care vor găzdui partide la Euro-2020. „Am ajuns la masa greilor prin găzduirea acestor partide de la Euro2020, este o realizare foarte mare pentru România. Infrastructura din România va suferi cu siguranță multe modificări, de aceea eu spun că politicul și sportul trebuie să facă eforturi comune și să facem totul pentru ca Bucureștiul să se prezinte cel puțin la nivelul celorlalte orașe din toate punctele de vedere”, a precizat Iorgulescu.

Președintele LPF susține că în acest moment este obligatoriu ca echipa națională a României să se califice la Euro-2020. „Reușita aceasta nu va fi însă completă fără participarea României la turneul final. Este obligatoriu ca echipa națională să se califice la Euro-2020”, a mai spus Iorgulescu pentru MEDIAFAX.

În decembrie 2012, UEFA a decis să organizeze, sub sloganul „EURO pentru Europa”, un turneu final de-a lungul întregului continent, pentru a marca 60 de ani de la prima ediție a Campionatului European, care a avut loc în 1960.